Iuda inca traieste!

Adevarata credinta crestina ne este descoperita in Scripturi, iar esenta crestinismului va ramane intodeauna credinta si ascultarea de Domnul Isus.

In acest context, imi este greu sa inteleg ce a vrut sa faca , sau ce a facut, Cristian.

Am fost colegi la master, a stat la noi in casa, am discutat mult cu el,… si am avut retineri si indoieli, la fel cum am si de alti cativa care defileaza cu acest stindard al falsei convertiri, cu gandul si dorinta dupa vre-o colecta sau ajutor. Mai sunt cateva exemplare printre noi, care nu fac nimic decat TOPAIE din biserica in biserica in speranta unei colecte, fara sa desfasoare o slujire sustinuta si sanatoasa,….

Poate intr-o zi nu vom mai fi asa naivi. Spiritul lui Iuda inca traieste.

A fost Dumnezeu saptamna asta prin Caracal?

Se intampla, se intampla des si se intampla nu doar la noi. Se intampla astfel de monstruozitati care ne inmarmuresc , paralizeaza emotional pentru moment o intreaga natiune.

Ca om care ma identific cu credinta crestina, nu am putut sa ma abtin sa nu intreb: Doamne, pe unde ai fost saptamana asta? Cand unei fete nevinovate i-a fost luata viata si profanat cadavrul, cand un tata disperat a cautat o noapte intreaga, Tu, unde ai fost?……… Am ramas pentru o vreme contempland, la ce se prefigura o intrebare de “sah mat” , dar nu a fost asa. 

Cu cat mai mult am cautat sa inteleg, ecoul intrebarii mele a “suferit o metamorfoza”. Am inteles ca nu pun intrebarea potrivita. De fiecare data cand o nedreptate, fie sociala sau de altfel, este descoperita sau se intampla, intr-un fel “vinovatul se serviciu” este Dumnezeu.

Unde ai fost Doamne? Raspunsul e simplu: Dumnezeu a fost acolo! Intrebarea care merita pusa insa e alta : Unde am fost noi? Da , noi , toti ceilalti? Unde am fost noi? Unde suntem noi?

  • Unde am fost cand sub ochi nostri s-a perfectionat un sistem administrativ corupt?
  • Unde am fost cand infractorii si toate lichelele corupte au prins contracte cu statul sa ne faca sisteme STS?
  • Unde am fost la alegerile trecute ( parlamentare), cand am batut recordul prin absenteism si am inlesnit promovarea la putere a unor oameni care au avut o singura agenda: decapitarea DNA.
  • Unde am fost, unde suntem cand sunt improscate cu noroi, valorile crestine, de tot felul de “intelectuali” din generatia tanara, de postmodernisti a caror singura Valoare este liplsa de valori. 
  • Unde am fost noi, cand incet incet, influienta Bisericii in societate este in declin datorita coruptiei si materialismului. ( uneori dus spre snobism)
  • Unde am fost? Unde suntem? Cand aducem muncitori din Asia sa lucreze in fabricile noastre dar avem tara plina de asistati sociali care ii folosim ca masa electorala? 

Cand avem un sistem corupt, cand valorile crestine in societate sunt subminate, cand noi, eu si tu stam pasivi, mor copii nevinovati.

Somnul ratiuni naste monstri – Intodeauna.

Am observat  la majoritatea oamneilor astazi au cerut Alexandrei sa ne ierte. Eu nu indrasnesc sa-i cer sa ne ierte. Eu ma rog lui Dumnezeu SA NU UITAM.

Doamne cat de repede uitam noi ca natie. Poate de data asta nu vom uita:

  • Sa nu uitam sa ne implicam activ in comunitatile noastre.Sa nu uitam sa iubim pe Dumnezeu.
  • Sa nu uitam sa protejam si sa pastram valorile crestine care dau sanatate si stabilitate unei societati.
  • Sa nu uitam cand vine ziua votului, sa iesim la vot. Sa nu uitam sa ne rugam pentru Romania si parintii Alexandrei,……

P.S. Am observat cum o gasca politica de toate culorile se inroleaza in spatele acestei tragedii, pentru a urmari capital potitic si agenda lor electorala. Eu asta numesc profanare. Poate totusi nu uitam , macar pana la toamna.

Vand cenusa de la Notre Dame

Mai nou vindem cenușa de la Notre Dame! ( Pacat ca nu ne-a venit ideea din 2001, ca vindeam bucăți de beton si praf de la turnurile gemene din New York) .

Așa suntem noi romanii! Noi vindem orice , cumpăram orice! Noi ne-am născut antreprenori! 

Trist.

Vindem cenușa din Catedrala si uitam de cenușa din Colectiv. Cenușa amestecata cu sânge si nu am făcut nimic de atunci si pana acum. Încă cei arși trebuie sa plece din tara daca vor sa aibă speranța ca vor trai.

La scoală ne cad copii in latrina, in fose septice improvizate, si ne mor copii înecați in excremente, ca micuțul din județul Iași săptămâna trecuta. Le este frica copiilor sa meargă la toaleta in școlile publice, dar avem catedrale, multe si frumoase. 

Săptămâna trecuta Romania a inaugurat Bursa de Peste in Delta! Cu fast si presa! A doua zi Bursa a fost închisa pentru ca au constatat ca NU E RACORDATA LA UTILITATI. Au construit-o dar a uitat ca trebuie conectata la rețeaua de apa si canalizare!

Noi suntem un popor darnic. Împărțim donații si la Natre Dame, si la Muntele Athos. Când vine vorba de copii noștri, de orfanii noștri de victimele noastre de mizeria noastră  așteptam sa vina alți sa ne ajute.

Trist. 

Noi suntem un popor care face bani din cenușa!  

Depresiv si trist. Bacovian. 

Mai este speranța pentru Romania?

Ce bine ca vine sărbătoarea Paștelui sa-mi aducă aminte de renaștere, înviere, viată, speranța, triumf al binelui si BUCURIE. O Doamne cat de mult am nevoie de bucurie!


Iuda vs Matia

Va omor, bai „bulangiilor”

Decât sa aduci AURUL in tara, nu mai bine ne aducem înapoi MAMELE sa aibă grija de copii?

Imaginile in care doi copii de 2 si respectiv 5 ani, sunt amenintati si bătuți cu o cruzime greu de imaginat de “Tatal” lor sunt greu de vizionat si cu impact profund emoțional.

Cum  e posibil? De ce? A cui este vina? Nu sunt psiholog sau asistent social, sunt Tata si Pastor si sunt revoltat de ce se întâmpla in aceasta draga Românie .

Câteva observații care mă revolta:

  1. Copii sunt bătuți fără sa aibă o anumita vina. Uneori aud despre cazuri in care copii sunt agresați fizic pentru ca : plâng, strica un lucru, pierde ceva, rezultate slabe la învățătura , etc. De data asta singura vina a copiilor era ca aveau o mama care nu era acasă. Sa bați un copil pentru ca mama nu e acasă e greu de conceput. Folosești durerea unui copil ca instrument de manipulare. Unde am ajuns? Mai suntem oameni?
  2. Când ști ca ai un soț violent , ce fel de mama poți fi sa iți lași copii de 2 si 5 ani in grija lui? Ce rațiune a stat la baza unei astfel de judecați? Oare a existat rațiune sau judecata? Cu siguranța Nu!
  3. Unde sunt rudele, familia extinsa? Unde este asistentul social al primăriei care trebuia sa știe și sa monitorizeze un astfel de caz? UNDE ESTE PREOTUL DIN SAT? UNDE ESTE BISERCA? Prea ocupata cu slujbe plătite si pomeni pe bani sa se intereseze de un astfel de caz!
  4. Unde este statul,…… Statul roman. Statul care se dizolva pe zi ce trece. Nu pot sa nu remarc ca mama copiilor e plecata in Anglia si a lăsat copii in grija unui om bolnav mintal, iar Statul nostru este preocupat in mod obsesiv de câteva luni sa aducă aurul tarii din Anglia in Romania. Domnu Dragnea oare nu ar fi mai bine sa facem ceva sa ne aducem MAMELE ACASA SI TATII ACASA SIN ANGLIA SA AUBA GRIJA DE COPII? Nu aurul ,ca sta bine unde este!

Concluzii personale:

  1. Biserica a pierdut adevărata Misiune in Romania. Ne mobilizam la referendum sa apăram familia, DAR FACEM APROAPE NIMIC PENTRU A APARA CU ADEVARAT FAMILIA.
  2. Instituțiile statului nu mai au nici măcar capacitatea sa REACTIONEZE. Teoretic el,Statul, ar trebui sa Acționeze, sa prevină sa anticipeze, sa facă politici de prevenire, sa anticipeze si sa prevină. Statul abia mai are puterea de a reacționa la ce se întâmpla.

Pentru durerea acelor copii bătuți crunt este vinovata Romania. Noi toți suntem vinovați.

  • Vinovați pentru ca am încurajat un sistem social in care înfloresc trântorii. Bărbați in toata puterea care stau acasă cu sticla ce băutură in mana , fără nici o slujba, si care asteapta electoralele pentru un nou dezmăț la bufetul din sat.
  • Vinovați pentru ca ne-am bătut joc de educație , de sănătate, de infrastructura si am crescut ogenerație de asistați sociali, iar sărăcia creează o stare de vulnerabilitate pentru violenta, trafic de persoane , consum de droguri , etc. Am reformat educația in Romania pana am făcut-o praf. Doamna Cati ,…. Rasu-plansu.
  • Vinovați ca ne-am îndepărtat de valorile Crestine care dau stabilitate si sănătate societății. Îmbrățișam orice, acceptam orice, promovam orice, creditam orice, fără a fi conștienți ca la urma ne găsim in situația in care ne-am pierdut identitatea si nu știm cine mai suntem. Somnul rațiunii naște monștrii! Monștrii care își torturează copii!

Dumnezeu sa aibă mila de Romania.

Când sa ai grija de părinți?

Nu îmi propun in următoarele rânduri sa spun nimic despre meritele părinților, despre evoluția societăți noastre si cum aceasta a influențat  dinamica relațiilor dintre copii si părinți in special când părinții ajung la o vârsta înaintata.

Avem din ce in ce mai mule azile de bătrâni, nu e rău, cineva trebuie sa aibă grija de ei, dar oare așa ar fi trebuit sa fie?

Avem sate pline de bătrâni lăsați in urma, care își îneacă speranțele in fotografii sau așteptând sa sune copii plecați de mult timp. Oameni lăsați in urma, părăsiți emoțional si material, oameni care pleacă in fiecare zi, unul cate unul, spre o alta lume mai buna. DAR PLEACA TRISTI SI SINGURI.

Oare așa ar fi trebuit sa fie?

Deci, îmi propun sa ne uitam la un episod din viată Mântuitorului. Isus Hristos pe cruce, in agonia durerii, torturat, foarte aproape de clipa morți, se uita in mulțime si o vede pe Maria, mama Lui. Maria, care era acolo, care a fost mereu lângă Mântuitor, Maria gata sa consoleze, sa mângâie sa susțină sa îmbărbăteze, de data asta privea cum Fiul ei își trăiește ultimele clipe. Isus când o vede însă, se adresează lui apstolului Ioan  pentru ai da in grija pe Maria.

Apoi, a zis ucenicului: „Iata mama ta!” Si, din ceasul acela, ucenicul a luat-o la el acasa. (Ioan 19:27)

“ Iată mama ta” , este expresia prin care Isus ne da un exemplu si ne răspunde ce sa facem cu părinții noștri si pana când sa avem grija de ei.

In unul din cele mai vulnerabile momente ale vieții Lui, Mântuitorul a avut grija de mama lui. Nu a invocat sau căutat vrea-o scuza, având in vedere situația Lui de pe cruce pentru a se exonera de responsabilitatea de-a avea grija de mama Lui.

Morala este simpla:

  • Nu avem nici o scuza sa nu îngrijim de părinții noștri. Cariera noastră, programul încărcat, situația financiara, etc, NIMIC din toate astea nu pot fi invocate ca scuza sa nu avem grija de părinți. La fel cum nici Isus nu a invocat suferința sau momentul răstignirii pentru a nu se îngriji de mama lui.
  • De părinți trebuie sa avem grija întotdeauna. Deși ar trebui sa înțelegem ca acest termen “întotdeauna” , este relativ. Adevărul este ca pe părinți nu putem sa-i avem întotdeauna cu noi. Nu avem grija de ei acum, sunt șanse mari sa vrem sa facem asta mai târziu dar ei sa nu mai fie cu noi.

Deci când sa ai grija de părinți? INTODEAUNA!

Ziua Mamei

Vrei sa salvezi planeta? Nu mai faci copiii !

 

Noii inamicii ai încălzirii globale: COPIII

Nu, nu glumesc deloc.  Din ce in ce mai puternic, un anume curent de opinie își face simțită, prezenta in societate la nivel global, cu precădere in statele dezvoltate. Si anume: Copiii contribuie la încălzirea globala, pentru a combate acest fenomen si pentru a salva planeta, ar trebui sa ne gândim serios sa nu mai avem copii ! 

Proaspăt aleasă in Congresul Statelor Unite, Alexandra Ocasio Cortez a încurajat cu câteva zile in urma, pe tineri sa își pună aceste “întrebări legitime” cu privire la acest subiect

https://www.independent.co.uk/news/world/americas/us-politics/alexandria-ocasio-cortez-children-climate-change-aoc-instagram-young-people-a8797806.html iar un număr considerabil de persoane influente, susțin ca acest deziderat ar trebui cuprins in platforma politica a Partidului Democrat din SUA pentru următoarele alegeri.

Exemplele sunt diverse. Este suficienta o căutare simpla pe Google pentru a descoperii o multitudine de grupuri , publicații si persoane influente care susțin aceasta nebunie.

Eu as vrea sa spun doar:

  • In perioade economice grele, dificile, oamenii au fost încurajați sa nu facă copii, ei, copiii vor fi o povoara si nu vor avea cu ce sa-i crească!
  • In perioade de dezvoltare economica si dinamism generate de creștere si activitate profesionala, oamenii sunt încurajați sa nu facă copii, ei vor fi o piedica in dezvoltarea carierei sau studiilor si a realizări economice.
  • In perioade de bunăstare materiala, in tari unde este belșug de hrana si oportunități pentru educație si o viată de calitate, oamenii sunt încurajați sa nu facă copii, copiii contribuie la încălzirea globala! ( sa razi sa plângi, nici nu ști ce reacție sa ai).

După aceasta logica nu ar mai trebui sa avem copii. Niciodată nu e momentul potrivit.

Câteva precizări pentru cei care vor sa încurajeze scăderea natalității si sa crească rata de avort pentru a lupta  împotriva încălzirii globale:

  1. Animalele de companie contribuie la încălzirea globala. Vestea foarte proasta pentru toți iubitorii de animale. Gata cu adopțiile de cățeluși drăgălași si cu petshop-urile!
  2. Animalele pentru hrana , contribuie la încălzirea globala! Deci gata cu grătarul! ( pentru noi , romanii ar fi foarte greu)
  3. As vrea sa-I vad pe toți luptătorii împotriva încălzirii globale ca renunța la avioanele private la zborurile speciale, care contribuie pe bune la încălzirea globala. Sa folosească curse de linie, nu cum a fost ultima oara la Davos când au venit cei din elita lumi sa ne semnaleze încălzirea globala, dar fiecare au venit cu avionul special, apx. 4000 de zboruri special doar pentru o singura întâlnire in care a fost adoptat un document împotriva poluării. ( e ca si cum ai semna un document de prohibiție pentru alcool si sărbătorești reușita cu o beție zdravăna).

Nu știu in cifre, cat de mult contribuie un copil la încălzirea globala, daca chiar contribuie, însă știu cat de mult un copil poate încălzi si schimba o inima, o inima de părinte. Un copil transforma o inima de om într-o inima de părinte. E un sentiment minunat.…….

Se supara Dumnezeu cand il intrebi?

Nu, nu se supara!

 

 

Toma, pe nedrept facut „necredincios”

Toma, zis Geaman

Toma este unul dintre cei doisprezece ucenici ai lui Isus.

Nu știm foarte multe despre el. Din expresia “zis Geamăn” putem deduce ca a avut cel puțin un frate sau o sora geamăna.

Toma , a rămas cu cei doisprezece ucenici dup ace Isus s-a înălțat la cer. A fost prezent atunci când Duhul Sfânt a fost dat in ziua Cinzecimii si a contribuit la zidirea bisericii primare.

Conform istoriei Toma a ajuns sa predice evanghelia pana in partea de est a Asiei, in India. Conform tradiției a murit ca martir, străpuns de sulița.

In tradiția populara, Toma este cunoscut sub pseudonimul “necredinciosul”, descriere data de atitudinea avuta de Toma după învierea Domnului Isus.

Aceasta descriere a lui Toma, in mare măsura este nedreapta. Din acest motiv îmi propun sa-l descoperim pe Toma in fiecare ipostaza când apare in evanghelia lui Ioan. O privire atenta la comportamentul lui Toma , ne va dezvălui lucruri de admirat, stări cu care fiecare din noi ne putem identifica si in mod special vedem pe Isus Hristos ca in fata dorinței lui Toma de a avea dovezi clare a învierii, Isus da curs căutări si dorinței lui Toma de a vedea, descoperi si înțelege. Isus Hristos nu condamna, sau inhiba dorința lui Toma de-a vedea si de-a cunoaște ci dimpotrivă, Isus satisface aceasta dorință prin invitația adresata lui Toma: “adu-ti mana si pune-o in coasta Mea

 

Cum este Toma portretizat in Evanghelie?

 

Toma – Determinat sa urmeze pe Isus pana la moarte.

Atunci Toma, zis Geamăn, a zis celorlalți ucenici: „Haidem sa mergem si noi sa murim cu El!”

 

Lazar, murise! Ultima oara când Isus a mers in Iudeea, iudeii, au încercat sa-l omoare. Pentru ucenici, dorința lui Isus de a merge din nou in Iudeea, la Lazar, evident nu era o idee buna. Întoarcerea in Iudeea însemna expunerea la risc.

In acest context Toma se adresează camarazilor săi: Haidem sa mergem sin oi cu El, sa murim cu El! Cu alte cuvinte: Loiali pana la capăt! Mergem oriunde merge El! Gata sa ne asumam orice fel de risc.

Toma, aici este hotărât, determinat sa-l urmeze pe Isus, chiar daca asta ii va pune viată in pericol.

Daca ascultarea de Dumnezeu presupune asumarea unor riscuri pentru viată ta, ai fi pregătit sa-ti asumi riscurile? Toma a fost.

Toma – Confuz

„Doamne”, I-a zis Toma, „nu știm unde Te duci; cum putem sa știm calea intr-acolo?”

Isus e aproape de momentul in care se va desparți de ucenici pentru a fi răstignit. El știe acest lucru si își îmbărbătează ucenicii, “ știți unde mă duc si știți si calea intra-colo” ! In acest context Toma isi da pe fata confuzia, dezorientarea in care se afla! “ Doamne nu știm nici unde te duci si nici calea,…”  Nu știu! Nu știu unde mergi! Nu știu care e calea intr-colo! Cum pot descoperi aceasta cale?

Confuzia, dezorientarea lui Toma este întâmpina de una dintre cele mai frumoase si mai clare afirmații din Evanghelie: “Eu sunt: Calea, Adevărul si Viața,…”

Isus nu condamna neștiința, confuzia lui Toma! El răspunde si aduce claritate  si înțelegere atât lui Toma cat si celorlalți ucenici.

Toma, aici este ucenicul care confuz si dezorientat ,caută răspunsuri. Creditul lui este acela de a avea curajul sa întrebe, sa-si verbalizeze confuzia, sa-si admită neștiința!

 

Ai trecut vre-o data prin momente in care ai fost confuz? In care nu ai înțeles, ai știut ca nu știi, iar aceasta neștiința te-a neliniștit? De la Toma învățam  sa ne verbalizam confuzia si sa căutam răspunsuri atunci când nu știm!

Dumnezeu nu se intimidează de întrebările noastre! Întrebările noastre nu pot sa-l pună pe Dumnezeu “la colt” si sa-l închidă ca atunci când jucam Fazan. Un Dumnezeu care fuge de întrebări si se intimidează când este chestionat,…. Nu este Dumnezeu si nu merita a fi urmat!

Toma – Absent

Toma, zis Geamăn, unul din cei doisprezece, nu era cu ei când a venit Isus.

Nu știm nici unde era plecat si nici de ce era plecat Toma dintre ucenici in seara in care Isus, după înviere, își vizitează ucenicii pe când aceștia stăteau cu usile si ferestrele încuiate de frica iudeilor. Cert este ca Toma nu era cu ei, era plecat! Aceasta absenta a lui Toma face ca el sa piardă câteva lucruri importante:

  • Pierde Pacea lăsata de Isus peste ucenici
  • Pierde oportunitatea de a vedea mâinile si picioarele străpunse, dovezile ca e chiar El, Mesia cel înviat
  • Pierde binecuvântarea de a primi Duhul lui Dumnezeu la cuvintele lui Isus : Luați Duh Sfânt”

Absenta lui Toma din camera in seara respective, face ca el sa fie frustrat si neîncrezător in relatările celorlalți. El își cere dreptulla o experiența personala, experiența pe care a ratat-o datorita absentei.

Ai ratat in viată momente importante? Sa întâmplat sa fi absent de undeva de unde nu ar fi trebuit sa absentezi? Cunoști sentimentul?  Atunci înțelegi prin ce a trecut Toma. Concluzia e simpla: Nu rupe rândurile, nu absenta, nu pierde oportunitățile pe care le ai.

Toma – Sceptic

Ceilalți ucenici i-au zis deci: „Am văzut pe Domnul!” Dar el le-a răspuns: „Daca nu voi vedea in mâinile Lui semnul cuielor si daca nu voi pune degetul meu in semnul cuielor si daca nu voi pune mana mea in coasta Lui, nu voi crede.”

Toma vrea dovezi! Toma nu se sprijină pe relatările camarazilor lui. El vrea sa experimenteze personal, sa vadă, sa atingă!

Poate, dintre toate ipostazele di stările, prin care au trecut ucenicii in procesul lot de instruire, aceasta e starea cu care ne identificam de cele mai multe ori cei mai mulți dintre noi.

Vreau sa vad, vreau sa înțeleg. Cred dar vreau sa ating,…. E mai atrăgătoare credința de după atingere, de după experiența personala. Intr-o ipostaza ideala, nu avem îndoieli, nu avem nevoie de dovezi, …… dar intr-o lume reala, ca cea a lui Toma, vreau si eu sa “ pun degetul” sa vad , sa descopăr, sa experimentez.

In acest context, atitudinea lui Isus este extraordinara: “Apoi a zis lui Toma: „Adu-ti degetul încoace si uita-te …..” Vino, simte, vezi, explorează,…

Scepticismul uman este întâmpinat de revelație!

Toma – Convins

Drept raspuns, Toma I-a zis: „Domnul meu si Dumnezeul meu!” (Ioan.20:28)

Ce este de remarcat la aceasta afirmație este ca ea e foarte personala. Ea este un fel de jurământ al loialități. Domnul meu, Dumnezeul meu!

Când înțelegi, când vezi, când găsești, te închini!

Înțelegi , vezi si găsești când cauți!

“Cine caută găsește” Isus H.