“..pietrele vor vorbi”

Cuvintele sunt rostite de Isus Hristos, la intrarea in Ierusalim înainte de patimile și moartea Sa. Atunci când ucenicii și copii au început să strige: “Binecuvântat este Cel ce vine în numele Domnului…”, fariseii si preoții au spus lui Isus: “spune-le sa taca”. Replica Mântuitorului a fost: “dacă ei vor tăcea , pietrele vor vorbi”. 

Cu alte cuvinte, Dumnezeu, va avea în orice vreme pe cineva care să proclame adevărul, Dumnezeu iși va proclama adevarul in orice vreme, chiar dacă acesta va fi proclamat de “pietre”.

Si acum subiectul pe care vreau să-l aduc in discutie: Lumina de la Ierusalim venită în fiecare an de Paști, lumina de la mormântul lui Hristos.

S-a făcut multa „vâlvă; tam-tam” anul acesta pe această temă: Vom putea merge la Biserică de înviere să „luam lumină?” Anul acesta mai poate fi adusă lumina „de la Ierusalim?”

Eu îmi propun în cateva cuvinte să dezvolt acest subiect, din perspectiva adevărului lui Dumnezeu revelat în Scriptură. Așadar:

  1. Care este adevărata Lumină de Paști? Fără nici un fel de îndoială, adevărata lumina e Hristos. „Eu SUNT Lumina lumii” a declarat Hristos în Ev. după Ioan cap.8 cu v.12. Adevărata Lumină e Dumnezeu, Tatăl, Fiul si Duhul Sfânt. Lumină sunt toți cei care poartă în inimile lor pe Hristos ca Domn si Mântuitor. Ev. după Matei cap.5 cu v.16 ” Tot așa să lumineze și lumina voastră înaintea oamenilor,…. ” Cine are pe Isus Hristos în inima și umblă în ascultare de Hristos, este lumină și are lumină! Deci adevărata lumina e Hristos și toți cei luminați de El.
  2. Ne poruncește Dumnezeu în Biblie sa aprindem lumânarea sau să aducem”lumina acasa” de la Biserică în noaptea învierii? NU. Un NU mare. Nicăieri în Scriptură nu avem un o asemenea poruncă sau procesiune. DAR dacă Biblia nu spune nimic de această procesiune , asta nu înseamnă ca e neăparat rău sau greșit. Biblia nu spune nimic despre a merge cu trenul sau a mânca cu bețisoare chinezești, asta nu înseamnă că e rău să le folosim. Ce vreau să spun este că atât timp cât intelegem ca ADEVĂRATA LUMINA E HRISTOS ȘI CEI PE CARE EL I-A LUMINAT, avem libertatea să aprindem o lumânare, sau o lumină și să o folosim ca simbol, reprezentare simbolică pentru adevărata lumina. Dar dacă nu o aprindem nu trebuie să ne simțim condamnați sau să ne facem griji ca „tot anul nu vom avea lumină” , pentru ca adevărata lumină e Hristos și cei în care El locuiește.
  3. Daca îmi aprind candela de la lumina adusă de la Biserică, voi avea lumina tot anul? NU. La fel și de data asta e un NU mare. E frumos sa aprinzi o lumină, (lumanare sau candelă) , ca simbol al învierii sau al luminii care biruie întunericul. Nu e nimic greșit în asta. Greșit e să credem că dacă am aprins o lumină , vom fi luminați tot anul. Ca sa fim lumină, să fim luminați tot anul și toată viața, Scriptura ne spune că trebuie să-L avem pe Hristos în inimile noastre și să trăim în ascultare de Cuvântul Lui care e Lumină. „Cuvântul Tau este o candelă pentru picioarele mele și o lumină pe cararea mea” Ps.119, v. 105. Umblăm în lumină , când umblăm în ascultare de Hristos.
  4. Lumina, flacara adusă de la Ierusalim e mai specială? Nu nu este mai specială. E la fel ca oricare altă flacară aprinsă într-un sat, cătun „uitat de lume” , din România. Să nu uităm că adevărata lumină vine din cer de la Dumnezeu, nu propulsată de motoare cu reacție. Legile fizicii după care arde focul în Israel sunt aceleași legi dupa care arde focul și în jud. Bacău. Dacă această lumină ar fi mai specială, atunci Dumnezeu ar fi nedrept. Nedrept fața de toți creștinii catolici, care nu aduc „lumină” de la Ierusalim, nedrept fața de oamenii simpli , din parohiile izolate unde nu ajunge „lumina de la Ierusalim”. Dar Dumnezeu e drept, e drept și nepărtinitor, așadar simbolul luminii divine, flacara, e la fel oriunde.

Inchei cu urmatorul gând și o mărturisire:

  • Am un profund respect fața de toți creștinii, indiferent din ce confesiune, care în noaptea de înviere caută lumina si vor sa o primească. Pe langa lumânarea pe care o aprindem, să ne deschidem inima și să primim adevărata lumina. Fie ca Hristos să ne lumineze pe toți și să trăim în lumină.
  • În noaptea asta, de înviere, voi aprinde o lumanare în casă voi strânge familia împreună și vom rosti „Hristos a înviat” , și chiar daca nu pot fi la o „slujbă de înviere” sau nu o să am aprinsă lumânarea din lumina „de la Ierusalim” , sunt bine, pentru că STIU că adevărata Lumina e Hristos care e viu și oamenii prin care El luminează și azi. După cum tot repetă Dumnezeu în fiecare zi printr-o „piatra” numită Pro Tv. : Oamenii sunt lumina”

Sarbatori luminate de Hristos și multa bucurie!

HRISTOS A INVIAT!

Ce ne aminteste aceasta pandemie declansata de COVID19 si cum putem raspunde ca Biserica la provocarile prezente?

Sa fie foarte clar, NU este ce-a mai agresiva pandemie din Istorie. Omenirea si Biserica in trecut au infruntat provocari si pandemii mult mai grele si agresive. 

Dar e cel putin ciudat sa vezi cum in cateva zile, modul nostru obijnuit de viata si libertatile individuale  sau schimbat. Pe scurt : Ce ne aminteste aceasta pandemie si ca Biserica cum putem raspunde corect la provocari?

  1. Ne aminteste cat de fragila este viata. Cat de fragili suntem noi ca oameni. Ne sperie vulnerabilitatea noastra. Suntem pusi in fata limitarilor si a mortalitati noastre. Acest lucru doare.  Mesajul COVID19 este despre fragilitatea si vulnerabilitatea vietii. 

      Viata e fragila! 

      Sanatatea e fragila!

      Economia e fragila!

      Libertatile individuale si valorile democratice sunt fragile!      

Ca Biserica, acesta e un moment bun sa ne aminitim si sa intelegem ca increderea si credinta noastra NU se bazeaza pe nici unul din aceste lucruri fragile. Noi ne-am pus increderea in Dumnezeu, Dumnezeu care este imuabil, nu se schimba. Cand lucrurile din jurul nostru sunt schimbatoare si relative, sa ne asiguram ca increderea si credinta noastra e in Dumnezeu, care nu se schimba. 

2.  Ne aminteste cat de egali suntem.  Toti suntem membri in aceiasi familie: In familia Umanitatii.  Diferenta de clasa sociala,  diferenta de nationalitate sau de origine etnica, diferenta de culoare a pieli sau , …. NU reprezinta nici un obstacol in calea acestui virus.  Inainte ca virusul sa invadeze un organism viu, nu face nici un fel de investigatie de genul: Cine este aceasta persoana? In fata virusului suntem la fel, in fata mortii suntem la fel, in fata lui Dumnezeu suntem la fel. TOTI suntem egali. 

Ca Biseica acesta e un moment bun sa ne aminitim si sa intelegem, ca in inima moastre nu trebuie sa fie nici o urma de mandrie, superioritate  sau egoism. Dimpotriva, in aceste momente sa ne umplem inima de dragoste, pentru toti oameni, mai ales pentru cei in nevoie si sa iubim cu fapta. Suntem toti oameni, suntem toti la fel, suntem toti egali. 

3. Ne aminteste ca nu putem avea controlul absolut al vietii. Cumva , sistemul lumi de azi , a stiut sa ne “vanda” bine iluzia ca suntem in control. Ne putem controla temperatura din casa sau de la birou, viteza cu care ne deplasam sau numarul caloriilor consumate intr-o zi. E usor sa ne amagim ca putem controla sanatatea, viata, moartea, viitorul, etc. COVID19 ne “spune” simplu, …:  de fapt TU nu detii controlul. Acest lucru pentru oamenii care nu  cunosc pe Dumnezeu, provoaca spaima si panica. 

Pentru Biseirca insa e un moment bun sa ne amintim ca DA nu putem fi in control absolut DAR suntem in grija Celui care are controlul absolut. Suntem in grija lui Dumnezeu in mana caruia ne-am incredintat viitorul si viata. Noi nu detinem controlul, El il detine. Aceasta incredere in Dumnezeu ne motiveaza ca in momente dificile sa ajutam pe cei din jurul nostru si sa traim fiecare zi cu incredere si curaj. 

4. Ne aminteste ca Izolarea si excluderea provoaca disconfort si durere.  In ultimele saptamani, au tot fost cazuri prezentate in presa de persoane care au fost marginalizate, izolate, unepri chiar agresate fizic datorita unor banuieli si temeri prezente in societate. Acum vedem ca izolarea sau carantina, in functie de caz , nu mai este optionala a devenit obligatorie ca masura de protectie pentru ceilalti. Ne invata COVID19 ce frumoase si pretioase sunt relatiile umane. Cat de mult trebuie pretuite clipele cu cei dragi. Suntem fiinte sociale si orice forma de izolare doare! 

Pentru Biserica e un moment bun sa ne reamintim ca suntem parte din familia lui Dumnezeu si nimeni nu ne poate lua acest drept. Sa ne amintim ca Dumnezeu este in fiecare moment cu fiecare persoana care isi pune increderea in El. Nimic nu ne poate “carantina” de prezenta lui Dumnezeu, exceptie doar alegerile noastre.  Si inca un aspect, oricat de nepopular ar putea fi : Intr-o zi va veni judecata lui Dumnezeu. Uni vor fi inclusi , alti vor fi exclusi.  Daca izolarea temporara poate fi dureroasa si neplacuta, oare cum va fi cea vesnica?

5. Ne aminteste cat de lipsite de valoare sunt lucrurile in care investim atat de mult.  Zilele astea , in toata lumea, oameni au golit magazinele si farmaciile. Produsele cumparate au fost in proportie de 90% din doua categorii: porduse alimentare si produse medicale de igena si protectie.  Au incetat imbulzelile de-a cumpara tigai, luptele pentru rochiile de mireasa sau televizoare la oferta,…. La ce folos o diagonala mai mare cand toate campionatele sportive sunt anulate si toate posturile tv vorbesc despre acelas subiect :COVID19 ! Ce sa faci nu o noua garderoba, daca toate evenimentele sunt anulate si trebuie sa ramanem in casa. In momentele astea realizam ca lucrurile in care am investit atat de mult, au o valoare atat de mica. 

Ca Biserica e un moment bun sa ne reamintim ca trebuie sa ne strangem comori in cer, nu pe pamant. Unde e inima noastra e si comoara noastra si unde e comoara noastra e si inima noastra. Acum e important sa realizam ca Dumnezeu ne cheama si vrea sa fim generosi. Crestinul nu este generos pentruca este bogat, Crestinul e generos pentruca stie adevarata valoare a lucrurilor.  El strange comoara in cer, unde nu vin pandemiile!

6. Ne aminteste ca noi, oamenii, avem nevoie de un reper in viata. Daca tintesti in nimic, vei nimeri intodeauna. Cam asa  ne traim vietile noi oamenii azi. Atunci cand insa lucrurile din jurul nostru se clatina si devin relative, instinctiv avem in noi intuitia de-a cauta ceva, de care sa ne prindem. Un reper , un loc de refugiu care ne poate da confidenta si motivatia de care avem nevoie. 

Ca Biseirca e un moment bun sa ne reamintim in Cine ne-am pus increderea!  Cand toate lucrurile din jur “ se clatina” , noi avem in Dumnezeu acel reper si refugiu de care sufletul uman are nevoie.  Aceste zile sunt o oportunitate pentru reflectie personala, meditatie, rugaciune si devotiune. Iar daca pana acum ne lipsea timpul si eram mereu grabiti, pe fuga si nu aveam timp pentru a citi sau pentru a ne ruga, se pare ca aceasta pandemie are si o parte pozitiva, ne da posibilitatea sa avem timp pentru lucruri cu adevarat importante si asa des neglijate. 

7. Ne aminteste COVID19 ca pana la urma VIATA triumfa intodeanuna.  Asa a fost si in trecut. Intodeauna viata invinge. Asa va fi si in viitor.  Chiar daca acum nu avem un vaccin, un atidot impotriva COVID19.  Avem insa altruism si incredere in viitor. Va fi bine. 

Pentru Biserica e un bun moment sa ne reamintim ca spiritual, lumea in care traim e cuprinsa de o pandemie grozava datorita pacatului. DAR, putem fi increzatori in Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu care a venit in mijlocul pandemiei noastre si a murit nevinovat substituindu-ne pe noi. El ne-a adus atidotul, El ne-a daruit oportunitatea de-a invinge moartea si pacatul prin credinta in El. Ca Biserica trebuie sa spunem tuturor ca El, Isus Hristos a murit pe cruce, pentru a darui viata vesnica, tuturor celor care vor crede in El!

Dumnezeu este in control ! Iar noi suntem in grija Lui!

P.S. 

Rugati-va si spalati-va pe mâini; Dumnezeu si germenii sunt peste tot!

Trebuie sa fie crestinul astazi „proactiv”?

Am incercat in cateva minute, mai putin de 15 , sa desprind din procesul alegerii lui Matia in locul lui Iuda, trei lucruri pe care noi le putem invata si aplica astazi. Exemplul apostolilor si a Bisericii primare, ofera pentru noi astazi, sfaturi concrete despre felul in care trebuie sa luam decizii sau sa ne implicam in viata comunitatii. Poti afla cum, investind 15 minute ascultand predica din 16.02.2020.