Despre educația sexuală, gânduri personale.

Subiect care a aprins foarte multe discuții în ultma perioadă în spațiu public. Am ezitat să scriu sau să vorbesc despre asta un timp și vreau să menționez foarte clar, cu subiect și predicat că ce voi spune e doar opinia mea. Din acest motiv, voi publica acest articol, doar pe canalele media personale.

Nu intenționez să intru în detalii, vreau doar să pun anumite întrebări, și să încercăm să găsim răspunsul fiecare din noi așa cum este corect. 

Trăim într-o societate, și ne asumam credința în Isus Hristos și o morală, conduită creștina. Asta ar trebui sa ne ajute să întelegem că aruncand permanent cu bolovani în persoanele care nu împărtașesc acelaș sistem de valori ca noi, NU ajută cu nimic. Cred cu tărie ca în loc sa criticam, ar trebui să ne implicam și să oferim o alternativă sănătoasă, inclusiv pe ascest subiect. 

Așadar, când vine vorba de educația sexuala, în scoli sau oriunde altundeva, sunt cel puțin trei aspecte la care trebuie să ne referim:

1) aspectul biologic (igiena și sarcina),

2) aspectul  legal,

3) aspectul moral,

Aspectul biologic.

Aici vorbim în primul rând despre identitate, igiena și sarcină. Despre identitate, biologic lucrurile sunt foarte simple și oricine încearcă sa redefinească identitatea biologica intra într-un conflict direct cu el insăși. Aici avem tema pentru o postare ulterioara,..

Informatii care țin de igiena, sanatate și sarcină, pot fi transmise copiilor prin intermediul școlii?  Întreb.

E corect să-i educam pe copii cu privire la igiena intimă?

E corect să-i educam pe copii despre schimbările naturale ce se petrec în organismul lor odata cu creșterea lor? 

E important să vorbim și să educam copii nostri despre importanța și responsabilitatea unei sarcinii? 

Poate scoala, sa ofere informații sanatoase și utile in aces domeniu?

Ar trebui sa învete adolescenții despre pericolul bolilor cu transmitere sexuală?

Cu siguranta DA. Putem vorbi despre nevoia de specialiști în elaborarea unui material potrivit, putem avea o dezbatere publică despre vârsta la care copii pot fi expuși la acest tip de informatii, dar nu putem nega faptul ca tinerii, adolescenții, au NEVOIE, să fie educați cu privire la aceste aspecte.

Aspectul legal.

Acest aspect ține de liberul consimțământ, de libertatea pe care o avem toți de la Dumnezeu. Sa spui da, sau sa spui nu, și să o spună persoana în cauză nu părintele, vecinii, rudele, etc,…

Intreb din nou:

Ar fi utilă educația în școli cu privire la respectul reciproc și respectul intimității celuilalt?

Ar fi utilă educația în școli despre hărțuirea sexuală, consecințele legale și pedepsele ce se aplică pentru hărțuire sexuală? 

Ar fi utilă educația juridica în școli , care să furnizeze copiilor informații despre ce trebuie să facă în caz de hărțuire sexuală sau viol?

Ar fi utilă educația ăn școală despre pericolul traficului de persoane și despre metodele pe care traficanții le folosesc pentru a racola victime?

Eu cred ca DA

Aspectul Moral.

Fiecare persoană și fiecare familie are libertatea și dreptul să își adopte normele morale și sistemul de valori pe care îl consideră cel mai bun și cel mai sănătos. Din perspectivă personala eu aș vrea ca toți oamenii sa fie creștini, sa-L iubeasca pe Dumnezeu și să creadă în Isus Hristos, DAR știu că acest lucru este o alegere personală a fiecaruia si NU poate fi impus sau nimeni nu trebuie sa fie în vre-un fel constrans sa adopte un sistem de valori sau o credință anume. 

Sunt însă anumite comportamente, conduite morale, general acceptate de societatea în care trăim. Daca ne dezbracam de toate hainele în autobuz, vom fi conduși la secția de poliție și vom primi amendș. Pot, sau trebuie sa fie educați copii despre decența și conduita morală în societate? DA, și cred ca scoala ar trebui sa fie un loc în care să poata învața despre asta. 

NU trebuie să aibă școala nici un cuvânt de spus în ce privește credința individului sau a familiiei. Nu este treaba școlii să se ocupe de ce credință adoptă o persoana sau o familie. Aici poate ar fi multe de spus despre ora de religie din școala. Un subiect pentru o alta postare. 

Concluzie

Fiecare adolescent trebuie învățat și educat, inclusiv despre aspectul și implicațiile sexualitații.  Familia, Biserica si Școala, raman locurile „sacre” de unde copii și adolescenții sunt echipați și pregătiți pentru viață. 

În familie copii trebuie învațați despre sexualitate , identitate de gen, morală și conduită, 

Biserica ar trebui sa nu tot ocolească aceste subiecte “tabu” pentru enoriași, să vorbească poate mai puțin despre ritualuri și tradiții, total irelevante pentru tinerii de azi și să deschiă ochii să vadă provocarile prezentului pentru a ști cum sa întindă o mană de ajutor generației tinere.

Școala, rămane și trebuie să fie locul respectabil de unde copii pot fi informați și instruiți pentru viață. Trebuie să avem mecanisme prin care ne asiguram că informațiile predate sunt corecte și santoase? Desigur. Dar asta nu exclude nevoia de educație.

Dacă e ceva ce mă deranjeaza la mediul evanghelic din Romania este urmatorul lucru: Punem multă pasiune și multe resurse când este vorba să respingem, să combatem, să etichetăm și foarte puțin efort și resurse când este vorba să promovăm sau să susținem pe termen lung proiecte ce constituie o alternativă sănatoasă la devierile morale ale societății în care trăim. Încă suntem cu piatra în mană și cu ochii după alta, gata să lovim și nu întelegem că pană nu lăsam piatra jos din mâna, și până nu ne deschidem palmele și inima pentru a empatiza cu nevoia si criza oamenilor din jurul nostru, NU vom vedea o schimbare pozitivă în jurul nostru. 

Foarte multi creștini sunt învațați doar să strige și să condamne, apoi adoptă politica struțului care își bagă capul în nisip, nu văd și nu aud. 

O simplă căutare pe google trends pentru județul Bacau, va arata ca între cuvintele Credință sau Isus Hristos și sexualitate, există o diferență uriașă de procente în cautarile Google. Asta înseamnă, din nefericire că pentru foarte, foarte , foarte multe persoane, Google a deveneit profesorul virtual în materie de aproape orice iar vasta majoritate a adolescenților și a tinerilor de astăzi, informațiile despre sexualitate, identitate de gen, moralitate si familie, le culeg de pe Google. 

Cum va arata viitorul depinde de noi. De mine și de tine.

Cine este creștin ?!

Cuvantul „Creștin” , este un termen mult prea general și folosit nominal astazi. Uneori este chiar „abuzat” , de cei care îl folosesc.

Avem „națiuni creștine” , „filme creștine”, „muzica creștina”, etc,… Avem creștini tradiționali, creștini radicali, creștini moderati, sau ,….. carismatici 🙂 .

Într-un mozaic așa complex, e greu sa definești clar si simplu : Cine este creștin?

Ne naștem creștini? Devenim creștini prin apartenența la o „națiune creștina”? ( daca exista asa ceva), Suntem creștini prin faptul ca aparținem unei anumite etnii sau unui anumit grup sau unei anumite Bisericii?

Raspunsul clar e: NU.

Atunci Cine este creștin, și cum poate cineva deveni creștin?

Raspunsul îl gasim în Biblie, cartea unde descoperim planul lui Dumnezeu pentru viața noastră.

În biblie termenul „creștin” apare de trei ori, doar de trei ori. Am sa fac referire la fiecare referință care ne va ajuta sa întelegem clar și într-o maniera simpla : Ce înseamna sa fi creștin?

  1. Fapte 26:28. Si Agripa a zis lui Pavel: „Curand mai vrei tu sa ma indupleci sa ma fac crestin!” Creștin devii printr-o decizie personala de a crede in Isus Hristos ca este Fiul lui Dumnezeu care a suferit, a murit și a înviat pentru a ne dărui iertare.

Afirmația din versetul de mai sus aparține lui Agripa. Împarat al iudeilor, o persoana care credea în Scripturi, reiese asta din versetul anterior , 27. Cu toate că era născut în poporul lui Dumnezeu, credea Scripturile si Prorocii, Agripa NU era creștin. Crestinismul nu se moșteneste la naștere și nici nu devii crestin dacă crezi ca Biblia e adevarata sau Dumnezeu există. Și Satana crede . Implică mai mult decât atat să fi creștin.

2. Fapte 11:21. Mâna Domnului era cu ei, și un mare număr de oameni au crezut și s-au întors la Domnul. 26. Un an întreg au luat parte la adunările bisericii și au învatat pe mulți oameni. Pentru întaia dată, ucenicilor li s-a dat numele de creștini in Antiohia. Creștin ești atunci când viața ta se schimbă în raport cu voia lui Dumnezeu, atunci când adoptam modelui lui Isus Hristos pentru a trăi. Creștinul iși acordează viața după voia lui Dumnezeu.

În Antiohia, după ce mulți greci s-au întors la Dumnezeu și au devenit ucenici ai lui Isus Cristos, oamenii din cetate , i-au numit „Creștini” – Urmași ai lui Cristos. Acest lucru s-a datorat faptului că dupa ce au crezut , acești oameni, s-au întors la Dumnezeu, schimbandu-și modul de a trăi. Cu alte cuvinte , când au crezut în Isus Hristos au încetat sa mai aduca jertfe lui Apolo sau sa ceara ajutotul lui Poseidon cand plecau pe mare. Comportamentul, vocabularul, prioritatile si valorile s-au schimbat in acord cu voia lui Dumnezeu. Asta înseamnă să fi creștin.

3. 1 Petru 4:16. Dimpotrivă, daca sufera pentru ca este creștin, sa nu-i fie rușine, ci sa proslavească pe Dumnezeu pentru numele acesta. Creștin ești atunci când sacrifici, când platești prețul pentru valorile și credința pe care o ai. Petru spune : dacă cineva suferă pentru că este creștin, să nu-i fie rușine! Pentru noi toți, vine un moment cand credința și valorile noastre vor fi testate. Atunci se va descoperi CINE SUNTEM? Adevarata identitate se arată în momentele de presiune.

In concluzie, pe baza a ce afirmă Scriptura, putem răspunde simplu la întrebarea : Cine este Creștin?

  • Cel care a luat o decizie personală de a crede și a urma pe Isus Hristos.
  • Cel care acceptă schimbarea vieți în acord cu voia lui Dumnezeu.
  • Cel care e gata să sacrifice , să sufere pentru a nu compromite credința.

Întrebarea grea este: Suntem noi Creștini ?

“..pietrele vor vorbi”

Cuvintele sunt rostite de Isus Hristos, la intrarea in Ierusalim înainte de patimile și moartea Sa. Atunci când ucenicii și copii au început să strige: “Binecuvântat este Cel ce vine în numele Domnului…”, fariseii si preoții au spus lui Isus: “spune-le sa taca”. Replica Mântuitorului a fost: “dacă ei vor tăcea , pietrele vor vorbi”. 

Cu alte cuvinte, Dumnezeu, va avea în orice vreme pe cineva care să proclame adevărul, Dumnezeu iși va proclama adevarul in orice vreme, chiar dacă acesta va fi proclamat de “pietre”.

Si acum subiectul pe care vreau să-l aduc in discutie: Lumina de la Ierusalim venită în fiecare an de Paști, lumina de la mormântul lui Hristos.

S-a făcut multa „vâlvă; tam-tam” anul acesta pe această temă: Vom putea merge la Biserică de înviere să „luam lumină?” Anul acesta mai poate fi adusă lumina „de la Ierusalim?”

Eu îmi propun în cateva cuvinte să dezvolt acest subiect, din perspectiva adevărului lui Dumnezeu revelat în Scriptură. Așadar:

  1. Care este adevărata Lumină de Paști? Fără nici un fel de îndoială, adevărata lumina e Hristos. „Eu SUNT Lumina lumii” a declarat Hristos în Ev. după Ioan cap.8 cu v.12. Adevărata Lumină e Dumnezeu, Tatăl, Fiul si Duhul Sfânt. Lumină sunt toți cei care poartă în inimile lor pe Hristos ca Domn si Mântuitor. Ev. după Matei cap.5 cu v.16 ” Tot așa să lumineze și lumina voastră înaintea oamenilor,…. ” Cine are pe Isus Hristos în inima și umblă în ascultare de Hristos, este lumină și are lumină! Deci adevărata lumina e Hristos și toți cei luminați de El.
  2. Ne poruncește Dumnezeu în Biblie sa aprindem lumânarea sau să aducem”lumina acasa” de la Biserică în noaptea învierii? NU. Un NU mare. Nicăieri în Scriptură nu avem un o asemenea poruncă sau procesiune. DAR dacă Biblia nu spune nimic de această procesiune , asta nu înseamnă ca e neăparat rău sau greșit. Biblia nu spune nimic despre a merge cu trenul sau a mânca cu bețisoare chinezești, asta nu înseamnă că e rău să le folosim. Ce vreau să spun este că atât timp cât intelegem ca ADEVĂRATA LUMINA E HRISTOS ȘI CEI PE CARE EL I-A LUMINAT, avem libertatea să aprindem o lumânare, sau o lumină și să o folosim ca simbol, reprezentare simbolică pentru adevărata lumina. Dar dacă nu o aprindem nu trebuie să ne simțim condamnați sau să ne facem griji ca „tot anul nu vom avea lumină” , pentru ca adevărata lumină e Hristos și cei în care El locuiește.
  3. Daca îmi aprind candela de la lumina adusă de la Biserică, voi avea lumina tot anul? NU. La fel și de data asta e un NU mare. E frumos sa aprinzi o lumină, (lumanare sau candelă) , ca simbol al învierii sau al luminii care biruie întunericul. Nu e nimic greșit în asta. Greșit e să credem că dacă am aprins o lumină , vom fi luminați tot anul. Ca sa fim lumină, să fim luminați tot anul și toată viața, Scriptura ne spune că trebuie să-L avem pe Hristos în inimile noastre și să trăim în ascultare de Cuvântul Lui care e Lumină. „Cuvântul Tau este o candelă pentru picioarele mele și o lumină pe cararea mea” Ps.119, v. 105. Umblăm în lumină , când umblăm în ascultare de Hristos.
  4. Lumina, flacara adusă de la Ierusalim e mai specială? Nu nu este mai specială. E la fel ca oricare altă flacară aprinsă într-un sat, cătun „uitat de lume” , din România. Să nu uităm că adevărata lumină vine din cer de la Dumnezeu, nu propulsată de motoare cu reacție. Legile fizicii după care arde focul în Israel sunt aceleași legi dupa care arde focul și în jud. Bacău. Dacă această lumină ar fi mai specială, atunci Dumnezeu ar fi nedrept. Nedrept fața de toți creștinii catolici, care nu aduc „lumină” de la Ierusalim, nedrept fața de oamenii simpli , din parohiile izolate unde nu ajunge „lumina de la Ierusalim”. Dar Dumnezeu e drept, e drept și nepărtinitor, așadar simbolul luminii divine, flacara, e la fel oriunde.

Inchei cu urmatorul gând și o mărturisire:

  • Am un profund respect fața de toți creștinii, indiferent din ce confesiune, care în noaptea de înviere caută lumina si vor sa o primească. Pe langa lumânarea pe care o aprindem, să ne deschidem inima și să primim adevărata lumina. Fie ca Hristos să ne lumineze pe toți și să trăim în lumină.
  • În noaptea asta, de înviere, voi aprinde o lumanare în casă voi strânge familia împreună și vom rosti „Hristos a înviat” , și chiar daca nu pot fi la o „slujbă de înviere” sau nu o să am aprinsă lumânarea din lumina „de la Ierusalim” , sunt bine, pentru că STIU că adevărata Lumina e Hristos care e viu și oamenii prin care El luminează și azi. După cum tot repetă Dumnezeu în fiecare zi printr-o „piatra” numită Pro Tv. : Oamenii sunt lumina”

Sarbatori luminate de Hristos și multa bucurie!

HRISTOS A INVIAT!