A fost Dumnezeu saptamna asta prin Caracal?

Se intampla, se intampla des si se intampla nu doar la noi. Se intampla astfel de monstruozitati care ne inmarmuresc , paralizeaza emotional pentru moment o intreaga natiune.

Ca om care ma identific cu credinta crestina, nu am putut sa ma abtin sa nu intreb: Doamne, pe unde ai fost saptamana asta? Cand unei fete nevinovate i-a fost luata viata si profanat cadavrul, cand un tata disperat a cautat o noapte intreaga, Tu, unde ai fost?……… Am ramas pentru o vreme contempland, la ce se prefigura o intrebare de “sah mat” , dar nu a fost asa. 

Cu cat mai mult am cautat sa inteleg, ecoul intrebarii mele a “suferit o metamorfoza”. Am inteles ca nu pun intrebarea potrivita. De fiecare data cand o nedreptate, fie sociala sau de altfel, este descoperita sau se intampla, intr-un fel “vinovatul se serviciu” este Dumnezeu.

Unde ai fost Doamne? Raspunsul e simplu: Dumnezeu a fost acolo! Intrebarea care merita pusa insa e alta : Unde am fost noi? Da , noi , toti ceilalti? Unde am fost noi? Unde suntem noi?

  • Unde am fost cand sub ochi nostri s-a perfectionat un sistem administrativ corupt?
  • Unde am fost cand infractorii si toate lichelele corupte au prins contracte cu statul sa ne faca sisteme STS?
  • Unde am fost la alegerile trecute ( parlamentare), cand am batut recordul prin absenteism si am inlesnit promovarea la putere a unor oameni care au avut o singura agenda: decapitarea DNA.
  • Unde am fost, unde suntem cand sunt improscate cu noroi, valorile crestine, de tot felul de “intelectuali” din generatia tanara, de postmodernisti a caror singura Valoare este liplsa de valori. 
  • Unde am fost noi, cand incet incet, influienta Bisericii in societate este in declin datorita coruptiei si materialismului. ( uneori dus spre snobism)
  • Unde am fost? Unde suntem? Cand aducem muncitori din Asia sa lucreze in fabricile noastre dar avem tara plina de asistati sociali care ii folosim ca masa electorala? 

Cand avem un sistem corupt, cand valorile crestine in societate sunt subminate, cand noi, eu si tu stam pasivi, mor copii nevinovati.

Somnul ratiuni naste monstri – Intodeauna.

Am observat  la majoritatea oamneilor astazi au cerut Alexandrei sa ne ierte. Eu nu indrasnesc sa-i cer sa ne ierte. Eu ma rog lui Dumnezeu SA NU UITAM.

Doamne cat de repede uitam noi ca natie. Poate de data asta nu vom uita:

  • Sa nu uitam sa ne implicam activ in comunitatile noastre.Sa nu uitam sa iubim pe Dumnezeu.
  • Sa nu uitam sa protejam si sa pastram valorile crestine care dau sanatate si stabilitate unei societati.
  • Sa nu uitam cand vine ziua votului, sa iesim la vot. Sa nu uitam sa ne rugam pentru Romania si parintii Alexandrei,……

P.S. Am observat cum o gasca politica de toate culorile se inroleaza in spatele acestei tragedii, pentru a urmari capital potitic si agenda lor electorala. Eu asta numesc profanare. Poate totusi nu uitam , macar pana la toamna.